După demisia lui Raed Arafat, din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, ca urmare a neînțelegerilor cu șeful statului pe tema proiectului pentru noua lege a sănătății, acesta din urmă a criticat neajunsurile actualului sistem de sănătate din România și a subliniat importanța adoptării, de către legislativ, a proiectului, urmând implementarea principiilor pe care noua legislație le include.
Foarte importantă, din declarația șefului statului, este referirea pe care acesta a făcut-o la serviciul de urgență. Acesta a delimitat serviciul SMURD drept o unitate militarizată, iar privatizarea nu poate fi luată în calcul drept o posibilitate, așa încât, în opinia președintelui afirmațiile despre privatizarea acestui serviciu nu au avut decât rolul dezinformării. Mai incisiv, Traian Băsescu s-a referit, subtil la fostul subsecretar de stat, Raed Arafat, accentuând că SMURD aparține statului și nu a fost construit de către un singur om, dimpotrivă, constituie rezultatul eforturilor considerabile pe care statul român le-a realizat în ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate. Acesta se confruntă cu serioase probleme pe care șeful statului a ținut să le aducă în atenție, mai ales ca parte a argumentației în favoarea proiectului de lege în domeniul sănătății care a făcut subiectul dezbaterilor pe scena politică în ultimul timp.
Astfel, în planul problemelor, monopolul CNAS, tendința de politizare a ssitemului, precum și lipsa de eficiență și corupția, au fost menționate de către Traian Băsescu, amintind, în cele din urmă, și aspectul subfinanțării. Pe lângă seria dificultăților, de la nivelul sistemului de sănătate din România, ca motivare a necesității reformei, președintele a considerat utilă în susținerea proiectului de lege, includerea experienței altor state europene, precum Olanda sau Germania.
Ceea ce a dorit Traian Băsescu să sublinieze, prin declarațiile recent făcute la Cotroceni, a fost în primul rând caracterul prioritar al schimbării în sistemul actual de sănătate, ca parte importantă a reformei de ansamblu a statului. Astfel, modernizarea în domeniul sănătății reprezintă mai mult decât un imperativ, necesitând o perioadă de timp pentru a se realiza efectiv, iar mobilul tuturor eforturilor în această direcție trebuie să fie sănătatea omului, iar nu interesele care există pentru cumpărarea ambulanțelor. Mai mult, președintele a subliniat că această modificare în sistem va fi o oportunitate oferită administrațiilor locale, invitate fiind să se integreze în sistemul de ambulanță.Un argument adus în favoarea acestei modificări a fost si gradul de eficiență care va crește, îndeosebi în mediul rural care se confruntă cu probleme serioase.
Mai degrabă, aceste declarații, post demisia lui Raed Arafat, au intenționat să contureze un răspuns ferm al președintelui la acuzele aduse, atât în ceea ce privește conținutul proiectului de lege, dar mai ales în legătură cu plecarea subsecretarului de stat din Ministerul Sănătății, pe fondul polemicii care a avut loc între cei doi. Mai mult, aceste sublinieri, care se desprind din declarațiile șefului statului, vin să susțină un efort de îmbunătățire a imaginii afectate de controversele vizibile în jurul acestui subiect, al proiectului de lege pentru sistemul de sănătate românesc.
În concluzie, o interpretare pripită ar putea reliefa dubla implicație a demisiei lui Raed Arafat, în urma neînțelegerilor cu Traian Băsescu, în aria reformării sistemului de sănătate: pe de o parte demisia percepută ca o victorie a președintelui, pe de alta, afectarea negativă a imaginii acestuia, ca o consecință a atitudinii lui Traian Băsescu în raport cu obiecțiile aduse fostul subsecretar de stat. Adevăratele implicații vor putea fi definite abia după eventuala adoptare și implementare a actualului proiect de lege, iar un reper deosebit de important în analiza consecințelor va fi omul, ca cetățean sau ca pacient. Cert este că acesta va furniza informații prețioase pentru evaluarea sistemului de sănătate reformat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu