La câteva decenii de la abolirea monarhiei, ca formă de guvernământ, care a aparținut României, sentimentele de nostalgie ale unora se împletesc cu reacțiile de condamnare la adresa regelui Mihai și a instituției monarhiei. Abdicarea care a avut loc sub presiunea șantajului generează încă numeroase controverse, iar abolirea Monarhiei nu a fost aprobată de Parlament, din moment ce nu a existat o confirmare a abolirii în cadrul Adunării Deputaților, cu un cvorum necesar, urmând practic și schimbarea formei de guvernământ a României din Monarhie în Republica Populară Română. De asemenea, a lipsit și confirmarea abolirii printr-un eventual referendum.
Pe aceste considerente apar în prezent voci care susțin faptul că juridic, România este încă un Regat, din moment ce abolirea a avut loc în circumstanțele anterior amintite. Așa se explică atitudinea unor lderi ai unor formațiuni politice, ca de exemplu PNȚCD, în numele căruia, Victor Ciorbea subliniază importanța și necesitatea organizării unei dezbateri reale în jurul aspectelor legate de forma de guvernământ a României. În slujba acestei ambiții, se va impune acțiunea de strângere a unui număr considerabil de semnături favorabile modificării legii fundamentale, cu scopul clarificării raportului dintre actuala formă de guvernământ, republica și monarhia, ca veche instituție.
Astfel, nostalgii cu privire la ceea ce a reprezentat România ca Monarhie, în timpul regelui Mihai, sunt vizibile pe fondul unei retorici oarecum similare cu realitatea descrisă de gânditorii antici, ca Platon sau Aristotel. Doar că aceștia din urmă recurg la o descriere a condițiilor de funcționare a unei forme de guvernământ, în lipsa unui model empiric la care să se raporteze, primul deducând teoria celor trei forme de guvernare din analiza sufletului uman, iar al doilea din analiza faptelor din sfera socialului.
Întebarea de la nivelul PNȚCD-ului, din prezent, care este cea mai bună formă de guvernământ?, are drept răspuns, monarhia, existând totuși unele îndoieli ale liderilor PNȚCD în ceea ce privește reușita reintroducerii monarhiei ca formă de guvernământ în România. Incertitudinea este îndreptățită de diversele ostilități afișate, în raport cu vechea instituție a monarhiei, începând de la șeful statului, Traian Băsescu, până la cetățenii care sunt oarecum sceptici în sondajele efectuate, în această privință. Așadar, reprezentanți ai PNȚCD sunt conștienți de posibilitățile reduse ca proiectul lor să prindă viață în contextul în care majoritatea românilor prezintă o mentalitate generată de perioada comunistă și alimentată de realitatea postcomunistă, în care domină spiritul republican. Așa devine explicabilă trecerea instituției monarhiei în sfera lipsei de însemnătate, a inacceptabilului, în viziunea majorității formațiunilor politice din România.
Cu toate acestea, există și păreri conform cărora, calea firească a României este aceea a unei monarhii, în spiritul pe care regele Mihai l-a ilustrat, în nota echilibrului, adevărului și demnității naționale. La întrebarea vizibilă și la nivelul filosofiei politice antice, care este cea mai bună formă de guvernământ?, în ceea ce privește cazul României, e dificil de dat un răspuns, în contextul în care și monarhia și republica, ambele testate, nu și-au dovedit virtuțile. Există doar aprecieri contrastante cu privire la cele două instituții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu