Structurarea vieții politice românești într-o entitate ideologică eterogenă, în care diferite forțe politice își exprimă programele, cât mai aproape de expectanțele electoratului pe care-l reprezintă și care, de altfel, le conferă legitimitate, se constituie într-o condiție vitală unei democrații reale.
Jocul de forțe dintre putere și opoziție necesită un cadru instituționalizat adecvat funcționării pluralismului politic într-o democrație care vrea să progreseze. Nu este cazul României, unde opoziția are doar rol decorativ, din moment ce, conform unor voci din PNL, puterea își asumă mai mult decât i se cuvine.
Încălcări ale prevederilor regulamentelor și regulilor parlamentare, ale legilor sunt aspecte care conturează o sfidare a unei democrații funcționale, o încercare clară a puterii de a-și subordona cadrul instituțional al statului în întregime. Ilustrative în acest sens sunt desemnările unor reprezentanți ai Curții de Conturi, Avocatului Poporului sau în cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și audierile în lipsa cvorumului necesar.
Pe fondul unor nemulțumiri legate de modul în care PDL se comportă pe scena politică românească, în calitate de formațiune aflată la putere, reprezentanți ai opoziției consideră de cuviință adoptarea unor conduite extreme, ca demisionarea în bloc. Acest fapt ar putea avea o oarecare contribuție la îndreptarea stării de lucruri actuale din Parlamentul României, așa cum subliniază reprezentanți ai opoziției, ca senatorul PNL, Cornel Popa. Acesta consideră că varinata părăsirii sălii, zilnic ar fi insuficientă din moment ce neregulile înregistrate în legislativ, prin furtul de voturi sau prin includerea pe ordinea de zi a unor probleme prin raportare la interesele puterii, sunt de o gravitate considerabilă.
În acest context, de o radicalitate considerabilă este și măsura propusă de PNL care se va propaga în scurt timp în cadrul USL. Conform nemulțumirilor evidențiate de reprezentanți ai opoziției asistăm la un legislativ care deviază tot mai mult de la democrație, aspect care se împletește cu o putere ce încalcă reguli de bază ale unui regim real democratic, prin aruncarea opoziției în inutilitate.
În acest peisaj, puterea nu înțelege sau refuză să înțeleagă și să aplice principiile definitorii unei funcționări democratice a instituțiilor statului. Astfel, când statul de drept nu este înțeles și definit drept, dovadă fiind nerespectarea imperativelor democratice, pluralismul politic și alternanța la guvernare, prin care opoziția poate deveni vizibilă, exprimând maturitate politică, survine întrebarea firească: în ce măsură democrația românească realizează pași spre progres?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu