Într-un moment de frământări în găsirea unor soluții viabile pentru situația dificilă, pe care România o are de înfruntat, pe fondul crizei economice extinse, șeful statului subliniază necesitatea unei perpective realiste asupra acesteia. Criza privită din acest unghi, ar aduce în atenție, ca aspecte semnificative, ce se impun a fi luate în serios: responsabilitatea, în chestiunile ce privesc bugetul, care prioritar revine executivului, precum și realizarea tuturor demersurilor pentru obținerea excedentului bugetar la sfârșitul anului.
Problema devine mai acută din moment ce împrumuturile destinate acoperirii deficitului însumează 13,2 miliarde de euro, iar din anul 2009 datoriile înregistrează o creștere alarmantă. De asemenea, în climatul general de îngrijorare, care persistă la nivel european, Traian Băsescu a inclus în expunere cazul Greciei cu referire la posibilitatea retragerii capitalului de către băncile grecești din România. Șeful statului a oferit asigurări că situația este sub controlul riguros al BNR și că nu sunt motive de îngrijorare în acest sens.
A dorit să sublinieze implicațiile negative ale austerității în România, cu vizibilitate sporită îndeosebi în sfera creșterii și dezvoltării, aducând în atenție importanța consumului. În acest context, continuarea, în nota împrumuturilor statului, este de neacceptat. În plus, domnul Traian Băsescu a considerat favorabilă precizarea referitoare la reducerile care se impun a fi făcute în perspectivă, acestea nefiind operate la nivelul pensiilor sau salariilor, ci vizând domenii care se pretează la asemenea măsuri. Așadar, șeful statului a intenționat să confirme o certitudine referitoare la posibilitatea retragerii masive a capitalului de către băncile grecești din România, și anume: nu s-a înregsitrat o evoluție negativă în această arie și nu există temeri în această privință pe termen scurt. Însă, în același context, președintele a adus în atenție și o incertitudine: zonele asupra cărora anul viitor se vor opera reducerile, absolut necesare ameliorării situației critice, spre care alunecă România.
De asemenea, privatizarea ar constitui o parte importantă a soluției pe care șeful statului o vede, aceasta fiind o considerabilă sursă de venit, însă nu trebuie să se realizeze confuzia cu datul gratis, doar de dragul privatizării, conform celor menționate de Traian Băsescu. În acest context, managementul privat constituie o componentă vitală a reușitei în ceea ce privește privatizarea, propunere deja cunoscută, dar care nu este lipsită de neajunsuri. Așadar, cât de rezonabilă este propunerea managementului privat, cu scopul declarat de îmbunătățire a calității activității societăților comerciale aflate în posesia statului? Este vorba mai curând de o voință în a risipi energie, timp și resurse pentru implementarea unui proiect inutil. Important este aspectul numirii membrilor din noile comisii de selecție, care, cel mai probabil, va intra tot în competența statului. Iar competența acestor noi membri este o altă componentă anevoioasă a procesului de management privat, care incită la o analiză mai profundă a problematicii. Mai mult, în ce măsură este vizibilă o reală depolitizare a acestor societăți și regii autonome din moment ce numirile politice persistă?
În pofida acestor neajunsuri, însă, domnul Traian Băsescu dorește să asigure că România nu este în punctul intrării într-un eventual derapaj, din moment ce executivul este în măsură să-și asume răspunderea în legătură cu o serie de proiecte legislative vitale, un posibil obstacol fiind Senatul, considerat compromis. În perimetrul delimitat de aspectele anterior prezentate, cu certitudini și incertitudini, se conturează perspectiva realistă pe acre șeful statului o propune în analiza crizei pe acre România o traversează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu