miercuri, 14 septembrie 2011

Conotațiile unei întâlniri: Traian Băsescu și Barack Obama

        Vizita de lucru a președintelui României la Washington, din data de 13 septembrie constituie o expresie a garanției ultime de îndeplinire a prevederilor parteneriatelor strategice dintre România și Statele Unite ale Americii.
        Prin această vizită România a dorit să sublinieze importanța pe care astfel de parteneriate, în zona sensibilă și tot mai însemnată a securității, o dețin.  Confirmarea acestor aspecte a fost realizată prin semnarea acordului privind instalarea sistemului de apărare antirachetă pe teritoriul României de către cele două guverne.
        Acest fapt, se dorește a fi o piesă relevantă a politicii externe românești, din moment ce Statele Unite reprezintă cel mai important partener în aria securității pentru România. Este adevărat și faptul că, de numeroase ori și în diverse contexte, mai mult sau mai puțin favorabile, reprezentanți români ai politicii externe au invocat avantajul poziției strategice a țării noastre, fără a deplasa atenția și energia spre conturarea clară a unei arii de obiective de securitate foarte coerente.
        Nu poate fi negată importanța pe care statul român o are în această privință, însă, nici nu trebuie să recurgem la afirmații exagerate. Beneficii există de ambele părți, nu se știe dacă în măsură egală, sau cum sunt distribuite, în ce proporții… dar vizita domnului Băsescu oferă indicii în acest sens, chiar dacă destul e subtile.
        Această vizită a fost percepută ca o victorie considerabilă în diplomația românească. Mai mult, parteneriatul strategic, acoperă un spectru mai larg de domenii cum ar fi cooperarea politică, militară, economică, științifică, culturală. Enunțate la nivel de document, în lipsa unei concretizări nu fac decât să accentueze inerția caracteristică politicii externe românești.
        Statele Unite percep acest acord cel mai probabil ca o garanție în zona securității oferită de statul român, în timp ce domnul Traian Băsescu o consideră ca una dintre cele mai însemnate victorii din diplomația românească.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu