Verdictul dur dat
recent României în ceea ce privește includerea în familia Schengen a
securității frontierelor, reticența de care s-a izbit satul român, manifestată
de Olanda și Finlanda, au generat reacții diverse, însă, nicidecum adecvate. În
loc de o privire realistă asupra acestei situații, cu scopul adoptării unei
atitudini constructive, se observă comportamente care condamnă decizia față de
România și calitatea acesteia de membru Schengen.
E considerată ca ostilă,
nedreaptă și voit îndreptată împotriva unui stat care este pregătit pe deplin
din punct de vedere tehnic pentru a intra în spațiul liberei circulații și al
securității frontierelor. Adevărul este că îndeplinirea criteriilor de ordin
tehnic, nu se dovedește suficientă, în procesul prin care statul român trebuie să
treacă, pentru ca marea familie Schengen să-și dea acordul extinderii spațiului,
spre această zonă a Europei.
Problemele care au conturat o lumină negativă în
ceea ce privește România, dintre care securitatea precară la frontiere, generând
imigrația ilegală, crima organizată, la care se adaugă corupția, aflată la un
nivel considerabil, persistă și vor persista dacă va exista același refuz de a
privi realist situația.
Domnul Traian Băsescu a considerat că poziția celor doi membri Schengen, Olanda
și Finlanda, care s-au declarat împotriva aderării României, a fost consecința prezenței
în legislativul olandez a unei formațiuni extremiste de dreapta, precum și a
opiniei publice ostile finlandeze, referitoare la imaginea negativă a rromilor.
Cert este că, în opinia șefului de stat român, poziția fermă a celor doi membri
Schengen echivalează cu un comportament non-european.
Cu alte cuvinte,
versiunea domnului Traian Băsescu aduce în lumină factori de natură obiectivă,
care au contribuit la insuccesul înregistrat de statul român. O asemenea
atitudine, de nerecunoaștere a vectorilor reali, care au condus la acest rezultat
nesatisfăcător, nu poate decât să contureze o arie a pasivității care va fi un
impediment pe termen lung în calea înregistrării unor eventuale evoluții.
Pentru
a nu devia de la această notă, a refuzului unei realități incomode, de acceptat
și mai ales de asumat, prim-vicepreședintele PDL, domnul Sorin Frunzăverde,
este de părere că la baza deciziei celor două state de a include România în
aria Schengen, se află rațiuni de natură electorală, decizii politice interne
ale Olandei și Finlandei.
Se pare că insuccesul declarat al României, în ceea
ce privește integrarea în spațiul frontierelor sigure și deschise, nu este
rezultatul unor comportamente interne inadecvate și incoerente, ci expresia unei
ostilități a unora dintre membrii deja existenți. Viziunea PDL-ului asupra
acestei realități conturează România ca victimă a unor decizii europene
neprietenoase și voit nedrepte, ceea ce nu este adevărat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu