Obținerea funcției de președinte al Senatului, de către Vasile Blaga, a generat o serie de opinii care atrag atenția prin complexitatea lor, încercând să surprindă cât mai adecvat semnificațiile acestei mutații pe scena politică românească. Multitudinea unghiurilor, din care poate fi privită problema, aduce în prim plan numeroase interpretări ale revenirii lui Vasile Blaga în forță, prin ocuparea celei de-a doua funcții importante în stat.
Prin raportarea la imaginea PDL-ului, la nivelul sondajelor de opinie, această revenire ar putea însemna un plus de putere pentru această formațiune politică, dacă se includ în ecuație, experiența acestuia, expertiza de care dispune sau succesele în campaniile electorale. Pe de altă parte, liderul PSD, Victor Ponta și-a exprimat aprobarea pentru câștigarea șefiei Senatului de către Vasile Blaga, adică nu a privit cu ostilitate revenirea acestei funcții oficial la PDL, ci dimpotrivă a afirmat că va fi mai bine în acest context, comparativ cu situația anterioară, în care funcția revenea lui Mircea Geoană.
Dincolo de susținerea, de care se bucură noul președinte al Senatului, problema necesită o analiză din perspectiva corectitudinii, dacă se ia în calcul aspectul juridic. În acest context, decizia Curții Constituționale 601/2005 trasează destul de clar cadrele legale, ale înlocuirii președintelui Senatului. Conform textului acestui act normativ, revocarea din funcție a șefului Senatului generează efecte doar asupra mandatului acestuia, iar nu asupra dreptului grupului parlamentar din care face parte, de a beneficia de reprezentare în Biroul permanent. Astfel, nu dispare nici dreptul de a propune alegerea unui alt senator în funcția de președinte al Senatului.
Câștigarea acestei funcții de către PDL, prin Vasile Blaga, nu ilustrează decât extinderea sancțiunii aplicate lui Mircea Geoană, membru PSD, asupra întregului grup parlamentar propunător al acestuia pentru șefia Senatului. Se constată o interpretare interesată sau chiar o deviere de la prevederile constituționale, din moment ce s-a recurs la alegerea unui președinte aparținând unui alt grup parlamentar, context în care sancțiunea capătă un caracter colectiv. Invocând principiile din acest text constituțional, PSD consideră justă contestarea la Curtea Constituțională alegerea lui Vasile Blaga în funcția de președinte al Senatului.
Din această mișcare trebuie reținut un aspect interesant și anume: eliminarea lui Mircea Geoană de la conducerea Senatului și înlocuirea cu Vasile Blaga, înseamnă mai multă putere pentru PDL, oferită cu ajutorul opoziției, mai exact prin eforturile liderului PSD, Victor Ponta în direcția demiterii lui Mircea Geoană.
Așadar, din revenirea lui Vasile Blaga în centrul dezbaterilor, prin obținerea funcției de președinte al Senatului, se înțelege că problema trebuie prezentată, prioritar, în termeni de pierdere și câștig. Mai exact, pierdere pentru opoziție și câștig pentru putere, chiar dacă pe baze mai puțin constituționale. În acest context, al atribuirii unei funcții foarte importante în legislativ, într-o țară democratică, democrația însăși nu prezintă semne de suferință? Răspunsul, desigur afirmativ, probabil va fi întărit de eventuala ignoranță a Curții Constituționale, în urma contestării înaintate de PSD. Acest lucru rămâne de văzut, în ce măsură va beneficia de o confirmare, în viitorul apropiat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu