În urma tensiunilor de la nivelul Senatului, voturile s-au dovedit a fi în favoarea lui Vasile Blaga, ales președinte al camerei superioare a legislativului. Sprijinit de coaliție, acesta a avut drept contracandidat pe Titus Corlățean, susținut de USL. Climatul a fost destul de tensionat și din cauza pretențiilor enunțate de UDMR, pentru ca PDL să cedeze șefia Senatului, în defavoarea unui potențial candidat democrat-liberal, lucru deloc acceptabil. Argumentul reprezentanților PDL, cu privire la excluderea posibilității ca UDMR să solicite șefia Senatului, a fost faptul că grupul din legislativ al acestei formațiuni politice este inferior numeric, pentru a înainta astfel de pretenții.
Disensiunile au fost întreținute și de fermitatea, cu care opoziția și-a susținut dorința ocupării celei de-a doua funcții în stat, prin candidatul propus, Titus Corlățean. Voturile, deopotrivă din partea PNL, PSD și PC s-au pronunțat pentru acesta, reprezentanți ai USL, accentuând faptul că, de drept, acestă funcție revine opoziției, indiferent de orice demers, pe care PDL îl realizează în încercarea de accede la aceasta.
Mai mult, președintele PSD, Victor Ponta a ținut să evidențieze care este realul scop al USL, și anume schimbarea conducerii, incluzând demersuri în ceea ce privește un nou președinte, dar și un nou șef al executivului. Astfel, a dorit să sublinieze că eforturile se îndreaptă spre un obiectiv mai amplu, mai ambițios, iar în ceea ce privește funcția de președinte al camerei superioare, aceasta nu constituie o prioritate a construcției useliste, în pofida susținerii candidaturii lui Titus Corlățean pentru această funcție.
În acest context, al pierderii funcției de președinte al Senatului de către candidatul din partea USL, se pune problema unei alte funcții în Biroul Permanent al camerei superioare, pe care PSD să o primească, șanse mari fiind pentru o funcție de vicepreședinte, însă negocierile focusate pe acest subiect, sunt în derulare. În urma declarării rezultatului alegerilor din Senat, Titus Corlățean a subliniat importanța unei atitudini ferme și coerente pe care opoziția va trebui să o adopte în perspectivă, iar succesul va putea deveni o realitate, pe fondul fragilității pe care majoritatea o ilustrează.
Fiind convins că această funcție, disputată recent în cadrul camerei superioare, revenea, de drept, PSD-ului, Titus Corlățean a anunțat că decizia va fi atacată la Curtea Constituțională. Rămâne de văzut care va fi în cele din urmă poziția Curții Constituționale cu privire la această divergență pe scena politică românească, definită diferit: Titus Corlățean consideră că acestă competiție, pentru funcția de președinte al camerei superioare a Senatului este, mai curând, o chestiune de principiu, în timp ce Victor Ponta, criticând rațiunile pentru care PDL-ul a intrat în această competiție, consideră că este vorba despre o luptă pentru funcții.
Referitor la reacția fostului președinte al Senatului, Mircea Geoană, acesta a subliniat contribuția pe care victoria PDL-ului în competiția pentru șefia Senatului, o are la conturarea poziției actualei puteri, pe scena politică românească. Critica a fost direcționată spre opoziția, care nefiind una reală, impune un nou obiectiv, și anume acela al construirii unei alternative, USL nefiind în măsură să întrupeze acest obiectiv ambițios. Mai acid, Mircea Geoană a subliniat că rezultatul alegerilor de la nivelul camerei superioare a legislativului ilustrează incapacitatea liderilor USL de a defini o alternativă coerentă și adecvată la actuala putere, anticipând, totodată și sfârșitul celor doi co-președinți ai construcției: Victor Ponta și Crin Antonescu. Proaspăt ales în funcția de președinte al camerei superioare a Parlamentului, Vasile Blaga a afirmat că prioritatea mandatului său este aceea a normalizării relațiilor dintre grupurile din cadrul legislativului.
Dincolo de afirmațiile dinaintea competiției din Senat și dincolo de reacțiile opoziției post-alegeri, victoria coaliției de la guvernare, prin candidatul Vasile Blaga, care a câștigat cu 69 voturi, este certă întărirea poziției puterii, pe scena politică, din moment ce, două cele mai importante funcții în stat îi revin. În acest context, eforturile construcției useliste ar trebui să se intensifice în direcția conturării unei viziuni mai clare, a unei identități politice cu real potențial, pe scena politică românească, în perspectivă.
Referitor la reacția fostului președinte al Senatului, Mircea Geoană, acesta a subliniat contribuția pe care victoria PDL-ului în competiția pentru șefia Senatului, o are la conturarea poziției actualei puteri, pe scena politică românească. Critica a fost direcționată spre opoziția, care nefiind una reală, impune un nou obiectiv, și anume acela al construirii unei alternative, USL nefiind în măsură să întrupeze acest obiectiv ambițios. Mai acid, Mircea Geoană a subliniat că rezultatul alegerilor de la nivelul camerei superioare a legislativului ilustrează incapacitatea liderilor USL de a defini o alternativă coerentă și adecvată la actuala putere, anticipând, totodată și sfârșitul celor doi co-președinți ai construcției: Victor Ponta și Crin Antonescu. Proaspăt ales în funcția de președinte al camerei superioare a Parlamentului, Vasile Blaga a afirmat că prioritatea mandatului său este aceea a normalizării relațiilor dintre grupurile din cadrul legislativului.
Dincolo de afirmațiile dinaintea competiției din Senat și dincolo de reacțiile opoziției post-alegeri, victoria coaliției de la guvernare, prin candidatul Vasile Blaga, care a câștigat cu 69 voturi, este certă întărirea poziției puterii, pe scena politică, din moment ce, două cele mai importante funcții în stat îi revin. În acest context, eforturile construcției useliste ar trebui să se intensifice în direcția conturării unei viziuni mai clare, a unei identități politice cu real potențial, pe scena politică românească, în perspectivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu