miercuri, 2 noiembrie 2011

Evoluția problematicii maghiarilor din Transilvania: eforturi spre enclavizarea etnică și importanța factorului religios

      Hotărârea, recentă, a organizării unui referendum adoptată în cadrul Consiliului Județean Covasna, cu privire la înființarea unei noi structuri administrative, numite Ținutul Secuiesc și modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale județului, constituie fără îndoială unul dintre pașii realizați de reprezentanții etnicilor maghiari din România în direcția obiectivului ambițios al declarării autonomiei. De două decenii, eforturi în acest sens sunt vizibile și beneficiază de o interpretare în nuanțe contrastante: autoritățile române consideră amenințătoare încercarea etnicilor maghiari de a-și contura identitatea, iar reprezentanții acestora în România, elocvent fiind UDMR-ul, definesc același efort ca expresie a unui drept care le revine într-un stat european, racordat la legislația UE privitoare la statutul minorităților într-un stat democratic. 
     În fruntea unei noi formațiuni politice, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, Laszlo Tokes intenționează ca la următoarele alegeri să concureze cu UDMR. Acesta propune o viziune distinctă, orientată mai mult spre Uniunea Europeană, urmărind să ofere maghiarilor din Transilvania, un tablou mult mai cuprinzător, al posibilităților: avantajele pot fi obținute nu doar așteptând răspunsuri pozitive din partea autorităților române, ci, dimpotrivă, trimițând semnale cadrului instituțional competent de la nivelul Uniunii Europene. 
      Ilustrativ, în acest sens, este Biroul Ținutului Secuiesc de la Bruxelles. Acesta a fost considerat, de către decidenții politici din România, drept o serioasă amenințare la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării. Reacțiile diverselor formațiuni politice de pe scena politică românească, așa cum au ilustrat PSD sau PNL, vor să demonstreze luarea de atitudine, cu privire la intențiile de autonomie ale ungurilor, însă, nu oferă o explicație în ceea ce privește modul în care existența unor entități ca Biroul Ținutului Secuiesc, în capitala Uniunii Europene, distruge integritatea teritorială a României. 
      Opinia șefului statului, Traian Băsescu, cu privire la mișcările în direcția obținerii autonomiei, de către etnicii maghiari din România, subliniază că acestea nu generează efecte de natură politică, însă ilustrează expresia desconsiderării legii fundamentale și a românilor, deopotrivă. Exprimarea acestor ambiții autonomiste, de către etnicii maghiari, este percepută ca o încercare a acestora de exploatare a fragilității și instabilității generale, vizibile la nivelul instituțional-decizional și socio-economic, în România. 
      Reprezentanța diplomatică la nivelul Uniunii Europene a maghiarilor din România, constituirea Biroului Ținutului Secuiesc vor să se constituie într-o voce puternică la nivelul decizional din sfera problematicii minorităților din Europa, subliniind că autoritățile române aplică un tratament necorespunzător etnicilor maghiari din Transilvania, deviind de la normele prevăzute de cadrul legislativ al UE. O  abordare dintr-un unghi mai cuprinzător, aduce în atenție și factorul religios, care se dovedește destul de activ în acțiunea etnicilor de a concretiza obiectivul autonomiei teritoriale. 
      Interesele teritoriale etalate de maghiari pot beneficia de susținerea Bisericii Catolice, daca se ia în calcul faptul că Reprezentanța diplomatică a Ținutului Secuiesc la Bruxelles constituie produsul efosturilor UDMR la inițiativele eurodeputaților care sunt și pastori reformați: Laszlo Tokes și Csaba Sogor. În acest context, comportamentele iredentiste maghiare au un substrat religios. Acest aspect amplifică caracterul sensibil al problemei minorităților, deja încărcată de conotații tensionante. 
     Rămâne de văzut dacă reprezentanți din executiv vor ataca hotărârea adoptată, de Consiliul Județean Covasna în instanță, sau dacă va exista permisiunea ca Ținutul Secuiesc să devină o entitate distinctă față de statul român. Acest lucru ar fi posibil pe fondul slăbiciunii autorităților române și ca rezultat al presiunilor reprezentanților etnicilor maghiari, atât la nivelul instituțional și decizional din România, cât și la nivel european. Exemple concrete în sensul conturării de facto a unei entități distincte sunt deja, iar hotărârea, recent adoptată cu privire la organizarea unui referendum, constituie unul dintre ele. Mai mult, trebuie recunoscut faptul că problematica maghiarilor din Transilvania nu vizează exclusiv această zonă, ci re implicații la nivelul întregii țări, din moment ce tinde să se concretizeze într-o încercare de enclavizare etnică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu